efectele ritmurilor circadiene asupra zahărului din sânge

Aceeași masă consumată la o oră nepotrivită a zilei poate dubla nivelurile de zahăr din sânge. În acest articol ne propunem să aflăm care sunt efectele ritmurilor circadiene asupra zahărului din sânge.

lectură de 2 minute

Știm de mai bine de jumătate de secol că toleranța la glucoză scade pe măsură ce ziua trece. Ceea ce înseamnă capacitatea corpului de a menține sub control glicemia. O masă consumată la ora 8:00pm poate cauza o reacție a nivelului de zahăr din sânge de două ori mai mare decât o masă identică consumată la ora 8:00am. Parcă am mânca de două ori mai mult!

Corpul nostru pur și simplu nu se așteaptă să măncăm când afară este întuneric. Este posibil ca specia noastră să fi descoperit focul doar în urmă cu aproximativ un sfert de milion de ani. Celelalte milioane de ani evoluție ne spun că pur și simplu nu am fost construiți pentru mese de 24 de ore pe zi.

test de toleranță la glucoză

Unul dintre testele pentru diabet se numește “Test de toleranță la glucoză”. Acesta ne spune cât de repede poate corpul nostru să elimine zahărul din sânge. În acest test, bem o cană de apă amestecată cu aproximativ patru linguri și jumătate de sirop de porumb. Peste două ore măsurăm nivelul zahărului din sânge. Acesta ar trebui să fie sub 140 (mg/dL). Între 140 și 199 se consideră prediabet. La 200 (mg/dL) sau mai mult este un semn de diabet deplin instalat.

ritmul circadian și toleranța la glucoză. de ce să ne testăm dimineața?

Ritmul circadian al toleranței la glucoză este atât de puternic încât o persoană poate obține rezultate normale dimineața, dar să fie considerată prediabetică mai târziu în cursul zilei. Persoanele prediabetice care înregistrează în medie 163 (mg/dL) la ora șapte dimineața sunt diagnosticate eronat ca diabetici în stadiu avansat până la ora șapte seara, când nivelul depășește 200.

efectele ritmurilor circadiene asupra zahărului din sânge: momentul este esențial

Alegerea alimentelor cu indice glicemic scăzut poate ajuta la promovarea pierderii în greutate. Dar momentul este esențial. Așadar, un aliment cu indice glicemic scăzut consumat seara poate provoca o creștere mai mare a zahărului în sânge decât un aliment cu indice glicemic ridicat consumat dimineața.

Chiar și un prânz luat mai devreme versus unul consumat mai târziu poate face diferența. La fel, o cină luată la miezul nopții sau chiar la 23:00 vă poate perturba atât de mult ritmul circadian. Atât de mult încât vă poate deranja metabolismul în dimineața următoare. Acest lucru rezultă într-o glicemie semnificativ mai mare după micul dejun, comparativ cu aceeași cină la 18:00 cu o seară înainte.

efectele ritmurilor circadiene asupra zahărului din sânge: ce se întâmplă dacă „sărim” peste micul dejun?

Omiterea micului dejun nu provoacă pierderea în greutate. Acest obicei înrăutățește controlul zilnic al zahărului din sânge atât la persoanele diabetice. Dar este valabil și la persoanele nediabetice. Persoanele care sar peste micul dejun par să aibă un risc mai mare de a dezvolta diabet de tip II. Aceleași persoane tind, de asemenea, să aibă rate mai mari de boli de inimă și ateroscleroză, în general. Săritul peste micul dejun duce la creșterea colesterolului.

la ce masă ar trebui să renunțăm dacă practicăm postul intermitent (fastingul)?

Dacă veți sări peste o masă, ar fi mai sigur și mai eficient să săriți peste cină, decât peste micul dejun. De regulă, se întâmplă atunci când practicați postul intermitent sau fastingul. Fastingul (hrănirea limitată) este atunci când încercați să încadrați toată mâncarea într-o anumită fereastră de timp zilnică.

Pe lângă moment (timing) este important și ce mâncam. Însă despre asta, cât și despre unele trucuri legate de scăderea zahărului din sânge (cum ar fi consumul de ceai verde) vom vorbi în articolul următor.

Articolul „Efectele ritmurilor circadiene asupra zahărului din sânge” – a fost scris cu sprijinul NutritionFacts.Org

referințe

𝐵𝑜𝑤𝑒𝑛 𝐴𝐽, 𝑅𝑒𝑒𝑣𝑒𝑠 𝑅𝐿. 𝐷𝑖𝑢𝑟𝑛𝑎𝑙 𝑉𝑎𝑟𝑖𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑖𝑛 𝐺𝑙𝑢𝑐𝑜𝑠𝑒 𝑇𝑜𝑙𝑒𝑟𝑎𝑛𝑐𝑒. 𝐴𝑟𝑐ℎ 𝐼𝑛𝑡𝑒𝑟𝑛 𝑀𝑒𝑑. 1967;119(3):261-264.

𝑉𝑎𝑛 𝐶𝑎𝑢𝑡𝑒𝑟 𝐸. 𝐷𝑖𝑢𝑟𝑛𝑎𝑙 𝑎𝑛𝑑 𝑢𝑙𝑡𝑟𝑎𝑑𝑖𝑎𝑛 𝑟ℎ𝑦𝑡ℎ𝑚𝑠 𝑖𝑛 ℎ𝑢𝑚𝑎𝑛 𝑒𝑛𝑑𝑜𝑐𝑟𝑖𝑛𝑒 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑜𝑛: 𝑎 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑟𝑒𝑣𝑖𝑒𝑤. 𝐻𝑜𝑟𝑚 𝑅𝑒𝑠. 1990;34(2):45-53.

𝑉𝑎𝑛 𝐶𝑎𝑢𝑡𝑒𝑟 𝐸, 𝑃𝑜𝑙𝑜𝑛𝑠𝑘𝑦 𝐾𝑆, 𝑆𝑐ℎ𝑒𝑒𝑛 𝐴𝐽. 𝑅𝑜𝑙𝑒𝑠 𝑜𝑓 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑎𝑑𝑖𝑎𝑛 𝑟ℎ𝑦𝑡ℎ𝑚𝑖𝑐𝑖𝑡𝑦 𝑎𝑛𝑑 𝑠𝑙𝑒𝑒𝑝 𝑖𝑛 ℎ𝑢𝑚𝑎𝑛 𝑔𝑙𝑢𝑐𝑜𝑠𝑒 𝑟𝑒𝑔𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛. 𝐸𝑛𝑑𝑜𝑐𝑟 𝑅𝑒𝑣. 1997;18(5):716-38.

𝐺𝑎𝑛𝑔𝑤𝑖𝑠𝑐ℎ 𝐽𝐸. 𝐼𝑛𝑣𝑖𝑡𝑒𝑑 𝑐𝑜𝑚𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑦: 𝑛𝑖𝑔ℎ𝑡𝑡𝑖𝑚𝑒 𝑙𝑖𝑔ℎ𝑡 𝑒𝑥𝑝𝑜𝑠𝑢𝑟𝑒 𝑎𝑠 𝑎 𝑟𝑖𝑠𝑘 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟 𝑓𝑜𝑟 𝑜𝑏𝑒𝑠𝑖𝑡𝑦 𝑡ℎ𝑟𝑜𝑢𝑔ℎ 𝑑𝑖𝑠𝑟𝑢𝑝𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑜𝑓 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑎𝑑𝑖𝑎𝑛 𝑎𝑛𝑑 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑎𝑛𝑛𝑢𝑎𝑙 𝑟ℎ𝑦𝑡ℎ𝑚𝑠. 𝐴𝑚 𝐽 𝐸𝑝𝑖𝑑𝑒𝑚𝑖𝑜𝑙. 2014;180(3):251-3.

𝑃𝑜𝑔𝑔𝑖𝑜𝑔𝑎𝑙𝑙𝑒 𝐸, 𝐽𝑎𝑚𝑠ℎ𝑒𝑑 𝐻, 𝑃𝑒𝑡𝑒𝑟𝑠𝑜𝑛 𝐶𝑀. 𝐶𝑖𝑟𝑐𝑎𝑑𝑖𝑎𝑛 𝑟𝑒𝑔𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑜𝑓 𝑔𝑙𝑢𝑐𝑜𝑠𝑒, 𝑙𝑖𝑝𝑖𝑑, 𝑎𝑛𝑑 𝑒𝑛𝑒𝑟𝑔𝑦 𝑚𝑒𝑡𝑎𝑏𝑜𝑙𝑖𝑠𝑚 𝑖𝑛 ℎ𝑢𝑚𝑎𝑛𝑠. 𝑀𝑒𝑡𝑎𝑏 𝐶𝑙𝑖𝑛 𝐸𝑥𝑝. 2018;84:11-27.

𝑆𝑜𝑛𝑛𝑖𝑒𝑟 𝑇, 𝑅𝑜𝑜𝑑 𝐽, 𝐺𝑖𝑚𝑏𝑙𝑒 𝐽𝑀, 𝑃𝑒𝑡𝑒𝑟𝑠𝑜𝑛 𝐶𝑀. 𝐺𝑙𝑦𝑐𝑒𝑚𝑖𝑐 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑟𝑜𝑙 𝑖𝑠 𝑖𝑚𝑝𝑎𝑖𝑟𝑒𝑑 𝑖𝑛 𝑡ℎ𝑒 𝑒𝑣𝑒𝑛𝑖𝑛𝑔 𝑖𝑛 𝑝𝑟𝑒𝑑𝑖𝑎𝑏𝑒𝑡𝑒𝑠 𝑡ℎ𝑟𝑜𝑢𝑔ℎ 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑖𝑝𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑢𝑟𝑛𝑎𝑙 𝑟ℎ𝑦𝑡ℎ𝑚𝑠. 𝐽 𝐷𝑖𝑎𝑏𝑒𝑡𝑒𝑠 𝐶𝑜𝑚𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡. 2014;28(6):836-43.

𝐺𝑎𝑟𝑎𝑢𝑙𝑒𝑡 𝑀, 𝑂𝑟𝑑𝑜𝑣𝑎́𝑠 𝐽𝑀, 𝑀𝑎𝑑𝑟𝑖𝑑 𝐽𝐴. 𝑇ℎ𝑒 𝑐ℎ𝑟𝑜𝑛𝑜𝑏𝑖𝑜𝑙𝑜𝑔𝑦, 𝑒𝑡𝑖𝑜𝑙𝑜𝑔𝑦 𝑎𝑛𝑑 𝑝𝑎𝑡ℎ𝑜𝑝ℎ𝑦𝑠𝑖𝑜𝑙𝑜𝑔𝑦 𝑜𝑓 𝑜𝑏𝑒𝑠𝑖𝑡𝑦. 𝐼𝑛𝑡 𝐽 𝑂𝑏𝑒𝑠 (𝐿𝑜𝑛𝑑). 2010;34(12):1667-83.

referințe

𝑀𝑜𝑟𝑟𝑖𝑠 𝐶𝐽, 𝑌𝑎𝑛𝑔 𝐽𝑁, 𝐺𝑎𝑟𝑐𝑖𝑎 𝐽𝐼, 𝑒𝑡 𝑎𝑙. 𝐸𝑛𝑑𝑜𝑔𝑒𝑛𝑜𝑢𝑠 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑎𝑑𝑖𝑎𝑛 𝑠𝑦𝑠𝑡𝑒𝑚 𝑎𝑛𝑑 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑎𝑑𝑖𝑎𝑛 𝑚𝑖𝑠𝑎𝑙𝑖𝑔𝑛𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑖𝑚𝑝𝑎𝑐𝑡 𝑔𝑙𝑢𝑐𝑜𝑠𝑒 𝑡𝑜𝑙𝑒𝑟𝑎𝑛𝑐𝑒 𝑣𝑖𝑎 𝑠𝑒𝑝𝑎𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑚𝑒𝑐ℎ𝑎𝑛𝑖𝑠𝑚𝑠 𝑖𝑛 ℎ𝑢𝑚𝑎𝑛𝑠. 𝑃𝑟𝑜𝑐 𝑁𝑎𝑡𝑙 𝐴𝑐𝑎𝑑 𝑆𝑐𝑖 𝑈𝑆𝐴. 2015;112(17):𝐸2225-34.

𝐺𝑖𝑏𝑏𝑠 𝑀, 𝐻𝑎𝑟𝑟𝑖𝑛𝑔𝑡𝑜𝑛 𝐷, 𝑆𝑡𝑎𝑟𝑘𝑒𝑦 𝑆, 𝑊𝑖𝑙𝑙𝑖𝑎𝑚𝑠 𝑃, 𝐻𝑎𝑚𝑝𝑡𝑜𝑛 𝑆. 𝐷𝑖𝑢𝑟𝑛𝑎𝑙 𝑝𝑜𝑠𝑡𝑝𝑟𝑎𝑛𝑑𝑖𝑎𝑙 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑜𝑛𝑠𝑒𝑠 𝑡𝑜 𝑙𝑜𝑤 𝑎𝑛𝑑 ℎ𝑖𝑔ℎ 𝑔𝑙𝑦𝑐𝑎𝑒𝑚𝑖𝑐 𝑖𝑛𝑑𝑒𝑥 𝑚𝑖𝑥𝑒𝑑 𝑚𝑒𝑎𝑙𝑠. 𝐶𝑙𝑖𝑛 𝑁𝑢𝑡𝑟. 2014;33(5):889-94.

𝑀𝑜𝑟𝑔𝑎𝑛 𝐿𝑀, 𝑆ℎ𝑖 𝐽𝑊, 𝐻𝑎𝑚𝑝𝑡𝑜𝑛 𝑆𝑀, 𝐹𝑟𝑜𝑠𝑡 𝐺. 𝐸𝑓𝑓𝑒𝑐𝑡 𝑜𝑓 𝑚𝑒𝑎𝑙 𝑡𝑖𝑚𝑖𝑛𝑔 𝑎𝑛𝑑 𝑔𝑙𝑦𝑐𝑎𝑒𝑚𝑖𝑐 𝑖𝑛𝑑𝑒𝑥 𝑜𝑛 𝑔𝑙𝑢𝑐𝑜𝑠𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑟𝑜𝑙 𝑎𝑛𝑑 𝑖𝑛𝑠𝑢𝑙𝑖𝑛 𝑠𝑒𝑐𝑟𝑒𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑖𝑛 ℎ𝑒𝑎𝑙𝑡ℎ𝑦 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑛𝑡𝑒𝑒𝑟𝑠. 𝐵𝑟 𝐽 𝑁𝑢𝑡𝑟. 2012;108(7):1286-91.

𝐽𝑎𝑘𝑢𝑏𝑜𝑤𝑖𝑐𝑧 𝐷, 𝐵𝑎𝑟𝑛𝑒𝑎 𝑀, 𝑊𝑎𝑖𝑛𝑠𝑡𝑒𝑖𝑛 𝐽, 𝐹𝑟𝑜𝑦 𝑂. 𝐻𝑖𝑔ℎ 𝑐𝑎𝑙𝑜𝑟𝑖𝑐 𝑖𝑛𝑡𝑎𝑘𝑒 𝑎𝑡 𝑏𝑟𝑒𝑎𝑘𝑓𝑎𝑠𝑡 𝑣𝑠. 𝑑𝑖𝑛𝑛𝑒𝑟 𝑑𝑖𝑓𝑓𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡𝑖𝑎𝑙𝑙𝑦 𝑖𝑛𝑓𝑙𝑢𝑒𝑛𝑐𝑒𝑠 𝑤𝑒𝑖𝑔ℎ𝑡 𝑙𝑜𝑠𝑠 𝑜𝑓 𝑜𝑣𝑒𝑟𝑤𝑒𝑖𝑔ℎ𝑡 𝑎𝑛𝑑 𝑜𝑏𝑒𝑠𝑒 𝑤𝑜𝑚𝑒𝑛. 𝑂𝑏𝑒𝑠𝑖𝑡𝑦 (𝑆𝑖𝑙𝑣𝑒𝑟 𝑆𝑝𝑟𝑖𝑛𝑔). 2013;21(12):2504-12.

referințe

𝐵𝑎𝑛𝑑𝑖́𝑛 𝐶, 𝑆𝑐ℎ𝑒𝑒𝑟 𝐹𝐴, 𝐿𝑢𝑞𝑢𝑒 𝐴𝐽, 𝑒𝑡 𝑎𝑙. 𝑀𝑒𝑎𝑙 𝑡𝑖𝑚𝑖𝑛𝑔 𝑎𝑓𝑓𝑒𝑐𝑡𝑠 𝑔𝑙𝑢𝑐𝑜𝑠𝑒 𝑡𝑜𝑙𝑒𝑟𝑎𝑛𝑐𝑒, 𝑠𝑢𝑏𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑜𝑥𝑖𝑑𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑎𝑛𝑑 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑎𝑑𝑖𝑎𝑛-𝑟𝑒𝑙𝑎𝑡𝑒𝑑 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑏𝑙𝑒𝑠: 𝑎 𝑟𝑎𝑛𝑑𝑜𝑚𝑖𝑧𝑒𝑑, 𝑐𝑟𝑜𝑠𝑠𝑜𝑣𝑒𝑟 𝑡𝑟𝑖𝑎𝑙. 𝐼𝑛𝑡 𝐽 𝑂𝑏𝑒𝑠 (𝐿𝑜𝑛𝑑). 2015;39(5):828-33.

𝑆𝑎𝑎𝑑 𝐴, 𝐷𝑎𝑙𝑙𝑎 𝑀𝑎𝑛 𝐶, 𝑁𝑎𝑛𝑑𝑦 𝐷𝐾, 𝑒𝑡 𝑎𝑙. 𝐷𝑖𝑢𝑟𝑛𝑎𝑙 𝑝𝑎𝑡𝑡𝑒𝑟𝑛 𝑡𝑜 𝑖𝑛𝑠𝑢𝑙𝑖𝑛 𝑠𝑒𝑐𝑟𝑒𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑎𝑛𝑑 𝑖𝑛𝑠𝑢𝑙𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑖𝑛 ℎ𝑒𝑎𝑙𝑡ℎ𝑦 𝑖𝑛𝑑𝑖𝑣𝑖𝑑𝑢𝑎𝑙𝑠. 𝐷𝑖𝑎𝑏𝑒𝑡𝑒𝑠. 2012;61(11):2691-700.

𝐿𝑒𝑢𝑛𝑔 𝐺𝐾𝑊, 𝐻𝑢𝑔𝑔𝑖𝑛𝑠 𝐶𝐸, 𝐵𝑜𝑛ℎ𝑎𝑚 𝑀𝑃. 𝐸𝑓𝑓𝑒𝑐𝑡 𝑜𝑓 𝑚𝑒𝑎𝑙 𝑡𝑖𝑚𝑖𝑛𝑔 𝑜𝑛 𝑝𝑜𝑠𝑡𝑝𝑟𝑎𝑛𝑑𝑖𝑎𝑙 𝑔𝑙𝑢𝑐𝑜𝑠𝑒 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑜𝑛𝑠𝑒𝑠 𝑡𝑜 𝑎 𝑙𝑜𝑤 𝑔𝑙𝑦𝑐𝑒𝑚𝑖𝑐 𝑖𝑛𝑑𝑒𝑥 𝑚𝑒𝑎𝑙: 𝑎 𝑐𝑟𝑜𝑠𝑠𝑜𝑣𝑒𝑟 𝑡𝑟𝑖𝑎𝑙 𝑖𝑛 ℎ𝑒𝑎𝑙𝑡ℎ𝑦 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑛𝑡𝑒𝑒𝑟𝑠. 𝐶𝑙𝑖𝑛 𝑁𝑢𝑡𝑟. 2019;38(1):465-71.

𝑇𝑠𝑢𝑐ℎ𝑖𝑑𝑎 𝑌, 𝐻𝑎𝑡𝑎 𝑆, 𝑆𝑜𝑛𝑒 𝑌. 𝐸𝑓𝑓𝑒𝑐𝑡𝑠 𝑜𝑓 𝑎 𝑙𝑎𝑡𝑒 𝑠𝑢𝑝𝑝𝑒𝑟 𝑜𝑛 𝑑𝑖𝑔𝑒𝑠𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑎𝑛𝑑 𝑡ℎ𝑒 𝑎𝑏𝑠𝑜𝑟𝑝𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑜𝑓 𝑑𝑖𝑒𝑡𝑎𝑟𝑦 𝑐𝑎𝑟𝑏𝑜ℎ𝑦𝑑𝑟𝑎𝑡𝑒𝑠 𝑖𝑛 𝑡ℎ𝑒 𝑓𝑜𝑙𝑙𝑜𝑤𝑖𝑛𝑔 𝑚𝑜𝑟𝑛𝑖𝑛𝑔. 𝐽 𝑃ℎ𝑦𝑠𝑖𝑜𝑙 𝐴𝑛𝑡ℎ𝑟𝑜𝑝𝑜𝑙. 2013;32(1):9.

referințe

𝐽𝑎𝑘𝑢𝑏𝑜𝑤𝑖𝑐𝑧 𝐷, 𝑊𝑎𝑖𝑛𝑠𝑡𝑒𝑖𝑛 𝐽, 𝐴ℎ𝑟𝑒𝑛 𝐵, 𝐿𝑎𝑛𝑑𝑎𝑢 𝑍, 𝐵𝑎𝑟-𝐷𝑎𝑦𝑎𝑛 𝑌, 𝐹𝑟𝑜𝑦 𝑂. 𝐹𝑎𝑠𝑡𝑖𝑛𝑔 𝑢𝑛𝑡𝑖𝑙 𝑛𝑜𝑜𝑛 𝑡𝑟𝑖𝑔𝑔𝑒𝑟𝑠 𝑖𝑛𝑐𝑟𝑒𝑎𝑠𝑒𝑑 𝑝𝑜𝑠𝑡𝑝𝑟𝑎𝑛𝑑𝑖𝑎𝑙 ℎ𝑦𝑝𝑒𝑟𝑔𝑙𝑦𝑐𝑒𝑚𝑖𝑎 𝑎𝑛𝑑 𝑖𝑚𝑝𝑎𝑖𝑟𝑒𝑑 𝑖𝑛𝑠𝑢𝑙𝑖𝑛 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑜𝑛𝑠𝑒 𝑎𝑓𝑡𝑒𝑟 𝑙𝑢𝑛𝑐ℎ 𝑎𝑛𝑑 𝑑𝑖𝑛𝑛𝑒𝑟 𝑖𝑛 𝑖𝑛𝑑𝑖𝑣𝑖𝑑𝑢𝑎𝑙𝑠 𝑤𝑖𝑡ℎ 𝑡𝑦𝑝𝑒 2 𝑑𝑖𝑎𝑏𝑒𝑡𝑒𝑠: 𝑎 𝑟𝑎𝑛𝑑𝑜𝑚𝑖𝑧𝑒𝑑 𝑐𝑙𝑖𝑛𝑖𝑐𝑎𝑙 𝑡𝑟𝑖𝑎𝑙. 𝐷𝑖𝑎𝑏𝑒𝑡𝑒𝑠 𝐶𝑎𝑟𝑒. 2015;38(10):1820-6.

𝐾𝑜𝑏𝑎𝑦𝑎𝑠ℎ𝑖 𝐹, 𝑂𝑔𝑎𝑡𝑎 𝐻, 𝑂𝑚𝑖 𝑁, 𝑒𝑡 𝑎𝑙. 𝐸𝑓𝑓𝑒𝑐𝑡 𝑜𝑓 𝑏𝑟𝑒𝑎𝑘𝑓𝑎𝑠𝑡 𝑠𝑘𝑖𝑝𝑝𝑖𝑛𝑔 𝑜𝑛 𝑑𝑖𝑢𝑟𝑛𝑎𝑙 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑜𝑓 𝑒𝑛𝑒𝑟𝑔𝑦 𝑚𝑒𝑡𝑎𝑏𝑜𝑙𝑖𝑠𝑚 𝑎𝑛𝑑 𝑏𝑙𝑜𝑜𝑑 𝑔𝑙𝑢𝑐𝑜𝑠𝑒. 𝑂𝑏𝑒𝑠 𝑅𝑒𝑠 𝐶𝑙𝑖𝑛 𝑃𝑟𝑎𝑐𝑡. 2014;8(3):𝑒201-98.

𝐵𝑖 𝐻, 𝐺𝑎𝑛 𝑌, 𝑌𝑎𝑛𝑔 𝐶, 𝐶ℎ𝑒𝑛 𝑌, 𝑇𝑜𝑛𝑔 𝑋, 𝐿𝑢 𝑍. 𝐵𝑟𝑒𝑎𝑘𝑓𝑎𝑠𝑡 𝑠𝑘𝑖𝑝𝑝𝑖𝑛𝑔 𝑎𝑛𝑑 𝑡ℎ𝑒 𝑟𝑖𝑠𝑘 𝑜𝑓 𝑡𝑦𝑝𝑒 2 𝑑𝑖𝑎𝑏𝑒𝑡𝑒𝑠: 𝑎 𝑚𝑒𝑡𝑎-𝑎𝑛𝑎𝑙𝑦𝑠𝑖𝑠 𝑜𝑓 𝑜𝑏𝑠𝑒𝑟𝑣𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 𝑠𝑡𝑢𝑑𝑖𝑒𝑠. 𝑃𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐 𝐻𝑒𝑎𝑙𝑡ℎ 𝑁𝑢𝑡𝑟. 2015;18(16):3013-9.

𝐶𝑎ℎ𝑖𝑙𝑙 𝐿𝐸, 𝐶ℎ𝑖𝑢𝑣𝑒 𝑆𝐸, 𝑀𝑒𝑘𝑎𝑟𝑦 𝑅𝐴, 𝑒𝑡 𝑎𝑙. 𝑃𝑟𝑜𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑠𝑡𝑢𝑑𝑦 𝑜𝑓 𝑏𝑟𝑒𝑎𝑘𝑓𝑎𝑠𝑡 𝑒𝑎𝑡𝑖𝑛𝑔 𝑎𝑛𝑑 𝑖𝑛𝑐𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡 𝑐𝑜𝑟𝑜𝑛𝑎𝑟𝑦 ℎ𝑒𝑎𝑟𝑡 𝑑𝑖𝑠𝑒𝑎𝑠𝑒 𝑖𝑛 𝑎 𝑐𝑜ℎ𝑜𝑟𝑡 𝑜𝑓 𝑚𝑎𝑙𝑒 𝑈𝑆 ℎ𝑒𝑎𝑙𝑡ℎ 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑒𝑠𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑠. 𝐶𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛. 2013;128(4):337-43.

𝑈𝑧ℎ𝑜𝑣𝑎 𝐼, 𝐹𝑢𝑠𝑡𝑒𝑟 𝑉, 𝐹𝑒𝑟𝑛𝑎́𝑛𝑑𝑒𝑧-𝑂𝑟𝑡𝑖𝑧 𝐴, 𝑒𝑡 𝑎𝑙. 𝑇ℎ𝑒 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑛𝑐𝑒 𝑜𝑓 𝑏𝑟𝑒𝑎𝑘𝑓𝑎𝑠𝑡 𝑖𝑛 𝑎𝑡ℎ𝑒𝑟𝑜𝑠𝑐𝑙𝑒𝑟𝑜𝑠𝑖𝑠 𝑑𝑖𝑠𝑒𝑎𝑠𝑒: 𝑖𝑛𝑠𝑖𝑔ℎ𝑡𝑠 𝑓𝑟𝑜𝑚 𝑡ℎ𝑒 𝑃𝐸𝑆𝐴 𝑠𝑡𝑢𝑑𝑦. 𝐽 𝐴𝑚 𝐶𝑜𝑙𝑙 𝐶𝑎𝑟𝑑𝑖𝑜𝑙. 2017;70(15):1833-42.

𝑈𝑧ℎ𝑜𝑣𝑎 𝐼, 𝑃𝑒𝑛̃𝑎𝑙𝑣𝑜 𝐽𝐿. 𝑅𝑒𝑝𝑙𝑦: 𝑠𝑘𝑖𝑝𝑝𝑖𝑛𝑔 𝑏𝑟𝑒𝑎𝑘𝑓𝑎𝑠𝑡 𝑖𝑠 𝑎 𝑚𝑎𝑟𝑘𝑒𝑟 𝑜𝑓 𝑢𝑛ℎ𝑒𝑎𝑙𝑡ℎ𝑦 𝑙𝑖𝑓𝑒𝑠𝑡𝑦𝑙𝑒. 𝐽 𝐴𝑚 𝐶𝑜𝑙𝑙 𝐶𝑎𝑟𝑑𝑖𝑜𝑙. 2018;71(6):708-9.

𝑌𝑜𝑘𝑜𝑦𝑎𝑚𝑎 𝑌, 𝑂𝑛𝑖𝑠ℎ𝑖 𝐾, 𝐻𝑜𝑠𝑜𝑑𝑎 𝑇, 𝑒𝑡 𝑎𝑙. 𝑆𝑘𝑖𝑝𝑝𝑖𝑛𝑔 𝑏𝑟𝑒𝑎𝑘𝑓𝑎𝑠𝑡 𝑎𝑛𝑑 𝑟𝑖𝑠𝑘 𝑜𝑓 𝑚𝑜𝑟𝑡𝑎𝑙𝑖𝑡𝑦 𝑓𝑟𝑜𝑚 𝑐𝑎𝑛𝑐𝑒𝑟, 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡𝑜𝑟𝑦 𝑑𝑖𝑠𝑒𝑎𝑠𝑒𝑠 𝑎𝑛𝑑 𝑎𝑙𝑙 𝑐𝑎𝑢𝑠𝑒𝑠: 𝑓𝑖𝑛𝑑𝑖𝑛𝑔𝑠 𝑓𝑟𝑜𝑚 𝑡ℎ𝑒 𝐽𝑎𝑝𝑎𝑛 𝑐𝑜𝑙𝑙𝑎𝑏𝑜𝑟𝑎𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑜ℎ𝑜𝑟𝑡 𝑠𝑡𝑢𝑑𝑦. 𝑌𝑜𝑛𝑎𝑔𝑜 𝐴𝑐𝑡𝑎 𝑀𝑒𝑑. 2016;59(1):55-60.

𝐹𝑎𝑟𝑠ℎ𝑐ℎ𝑖 𝐻𝑅, 𝑇𝑎𝑦𝑙𝑜𝑟 𝑀𝐴, 𝑀𝑎𝑐𝐷𝑜𝑛𝑎𝑙𝑑 𝐼𝐴. 𝐷𝑒𝑙𝑒𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑢𝑠 𝑒𝑓𝑓𝑒𝑐𝑡𝑠 𝑜𝑓 𝑜𝑚𝑖𝑡𝑡𝑖𝑛𝑔 𝑏𝑟𝑒𝑎𝑘𝑓𝑎𝑠𝑡 𝑜𝑛 𝑖𝑛𝑠𝑢𝑙𝑖𝑛 𝑠𝑒𝑛𝑠𝑖𝑡𝑖𝑣𝑖𝑡𝑦 𝑎𝑛𝑑 𝑓𝑎𝑠𝑡𝑖𝑛𝑔 𝑙𝑖𝑝𝑖𝑑 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑙𝑒𝑠 𝑖𝑛 ℎ𝑒𝑎𝑙𝑡ℎ𝑦 𝑙𝑒𝑎𝑛 𝑤𝑜𝑚𝑒𝑛. 𝐴𝑚 𝐽 𝐶𝑙𝑖𝑛 𝑁𝑢𝑡𝑟. 2005;81(2):388-96.

notă

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Scopul acestui blog este să furnizeze informații utile de ordin general în legătură cu subiectul tratat. Esensis.ro nu își propune sub nicio formă să substituie sfatul medicului sau al altor profesioniști medicali, dat în funcție de afecțiunile de care suferă cititorul, de simptomele sau grijile sale. Dacă cititorul are nevoie de asistență medicală personală, legată de sănătate, de dietă, de exercițiile fizice sau de altă natură, el ar trebui să consulte un medic competent și/sau alți profesioniști medicali calificați. Autorul nu își asumă nicio responsabilitate pentru efectele negative pe care le poate resimți cititorul ca rezultat direct ori indirect al aplicării sugestiilor din acest site sau al aplicării programelor recomandate aici