cel mai bun îndulcitor. există îndulcitori sănătoși?

lectură de 3 minute

Zahărul poate neutraliza anumite beneficii ale băuturilor, în timp ce unii îndulcitori artificiali precum aspartamul sau zaharina pot chiar înrăutății starea de sănătate. Care pare a fi cel mai bun îndulcitor?

în aceste condiții apare întrebarea: există îndulcitori sănătoși?

Melasa neagră

Care este cel mai bun îndulcitor? Singurii îndulcitori din categoria sănătoși par să fie melasa neagră și zahărul integral de curmale. Alți îndulcitori naturali, cum ar fi mierea, zahărul din trestie mai puțin procesat și siropurile de arțar, de agave și de orez brun nu au o valoare nutrițională foarte mare.

Zahărul din curmale este un aliment integral, nefiind altceva decât curmale uscate și măcinate până la stadiul de pulbere. Alți îndulcitori integrali sunt pasta de curmale și cea de prune care pot fi preparate inclusiv în casă. Aceste opțiuni sunt excelente pentru alimentele coapte. În ceea ce privește băuturile, melasa are un gust prea puternic, iar indulcitorii din alimente integrale nu se dizolvă în totalitate.

ce putem spune însă despre stevia (Stevia rebaudiana)?

Prin anii ’90, un grup de cercetători japonezi a descoperit că steviozidele (ingredientul activ din stevia) sunt inofensive. Dar în intestinele șobolanilor ele sunt transformate de către bacterii într-o substanță toxică numită steviol, care poate cauza în vitro mutații și deteriorări masive ADN-ului.

Din păcate, s-a dovedit că această activitate bacteriană se regăsește inclusiv în intestinele oamenilor. Ce-i drept, otrava depinde de dozaj. Potrivit OMS, cantitatea sigură este de 4 mg de stevia per kilogram corporal.

alcoolurile dulci, sorbitol și xilitol

Alcoolurile dulci sorbitol și xilitol sunt inofensive în sine, dar sunt absorbite de organismul uman. Așa că ajung în colon, unde pot atrage fluide, cauzând diaree. De aceea, ele nu sunt folosite în produsele comerciale decât în cantități foarte mici, cum ar fi bomboanele și guma de mestecat.

Există însă un produs înrudit cu ele, eritritolul, care absorbit de organism nu are efectul laxativ al xilitolului. Să fie și acesta cel mai bun îndulcitor?

Eritritolul se găsește în mod natural în pere și în struguri, dar la nivel industrial este produs din drojdie. El nu generează carii dentare și nu pare să fie asociat cu fibromialgia, nașterea înainte de termen, durerile de cap, hipertensiunea, afecțiunile creierului sau dezechilibrele trombocitelor la fel ca ceilalți îndulcitori săraci în calorii. Mai mult, eritritolul pare să aibă proprietăți antioxidante.

Fiți totuși precauți! Exista trei modalitati prin care chiar și cei mai inofensivi indulcitori se pot dovedi nocivi, cel puțin în teorie. Despre asta vom vorbi în continuare.

indulcitorii artificiali și creșterea în greutate

Oamenii nu sunt supraponderali pentru că beau băuturi răcoritoare carbogazoase dietetice, ci beau astfel de băuturi pentru că sunt supraponderali.

Există trei modalități prin care și cei mai inofensivi îndulcitori se pot dovedi nocivi, cel puțin în teorie.

Prima este numită “supracompensare pentru reducerea calorică așteptată”. Dacă schimbați o băutură răcoritoare carbogazoasă cu una dietetică fără ca persoana care o bea să știe, consumul ei caloric scade. Acest lucru este logic, întrucât ea nu mai bea tot acel zahăr lichid.

ce se întâmplă însă dacă îi spui ce ai făcut?

Oamenii care consumă în mod conștient îndulcitori artificiali sfârșesc adeseori prin a mânca mai multe calorii, imaginându-și că dacă au băut o răcoritoare cu zero calorii, se pot dedulci cu o a doua bucată de plăcintă. Studiile realizate au confirmat această teorie.

A doua explicație pentru câștigul în greutate în urma folosirii îndulcitorilor artificiali se bazează pe mecanismul prin care a evoluat umanitatea. Atunci când creierul înregistrează o senzație a gustului dulce pe limbă, milioane de ani evoluție îi reamintesc să stimuleze apetitul pentru a mânca o cantitate cât mai mare posibilă.

corpul vostru știe că dacă veți mânca prea mult, vă veți îngrășa

Pe de altă parte, corpul vostru știe că dacă veți mânca prea mult vă veți îngrășa. Prin urmare, atunci când intestinele simt că au absorbit suficiente calorii, ele ii transmit creierului un mesaj pentru a vă opri din mâncat. Dar asta este valabil atunci cand consumați alimentele dulci naturale precum fructele sau cartofii dulci, care se numără printre cele mai sănătoase din câte există.

Însă, atunci când beți o cutie de cola dietetică, creierul vostru crede că ați dat de un tufiș de afine, așa că vă transmite urgent mesajul de a mânca rapid și cât mai mult, înainte ca vreun competitor să vă silească să fugiți. Problema e că, atunci când consumați îndulcitori săraci în calorii (ex: cola zero) singurul mesaj care rămâne este cel de stimulare a apetitului generat de senzația de dulce pe care o simt papilele gustative. Dar mesajul intestinelor care nu și-au primit porția de calorii și care ar fi trebuit să genereze senzația de sațietate dispare. Consecința? Un apetit necontrolat, care vă poate face să mâncați mai mult decât ați fi făcut-o în mod normal.

menținerea poftelor și a dependenței față de toate lucrurile dulci

Al treilea mecanism ar putea implica menținerea poftelor și a dependenței față de toate lucrurile dulci. Prin continuarea consumului de îndulcitori (cu sau fără calorii), deveniți incapabili să vă antrenați preferințele gustative pe baza senzației excesive a gustului dulce. Mai multă dulceață atrage după sine o responsabilitate mai mare.

Indiferent că știți care e cel mai bun îndulcitor, secretul nutrițional l-ați aflat acum. În continuare cea mai bună variantă e să bem cinci pahare de apă sau și mai bine cinci pahare de ceai verde pe zi, simplu sau asezonat cu fructe, frunze de mentă ori lămâie. Buna hidratare ne va îmbunătăți starea de spirit, modul de a gândi și chiar ne va ajuta să reducem riscul de boli cardiovasculare, de cancer la vezica urinară, dar și de alte boli.

În magazinul nostru online veți gasi, deasemenea, o varietate de infuzii pe care le puteți prepara la cald sau macera la rece și servi la orice oră, neavând cofeină.

referințe

Arrigoni E, Brouns F, Amadò R. Human gut microbiota does not ferment erythritol. Br J Nutr. 2005 Nov;94(5):643-6.

Kim Y, Park SC, Wolf BW, Hertzler SR. Combination of erythritol and fructose increases gastrointestinal symptoms in healthy adults. Nutr Res. 2011 Nov;31(11):836-41.

Ciappuccini R, Ansemant T, Maillefert JF, Tavernier C, Ornetti P. Aspartame-induced fibromyalgia, an unusual but curable cause of chronic pain. Clin Exp Rheumatol. 2010 Nov-Dec;28(6 Suppl 63):S131-3. Epub 2010 Dec 22.

Halldorsson TI, Strøm M, Petersen SB, Olsen SF. Intake of artificially sweetened soft drinks and risk of preterm delivery: a prospective cohort study in 59,334 Danish pregnant women. Am J Clin Nutr. 2010 Sep;92(3):626-33.

Jacob SE, Stechschulte S. Formaldehyde, aspartame, and migraines: a possible connection. Dermatitis. 2008 May-Jun;19(3):E10-1.

Roberts HJ. Overlooked aspartame-induced hypertension. South Med J. 2008 Sep;101(9):969.

den Hartog GJ, Boots AW, Adam-Perrot A, Brouns F, Verkooijen IW, Weseler AR, Haenen GR, Bast A. Erythritol is a sweet antioxidant. Nutrition. 2010 Apr;26(4):449-58.

Andreatta MM, Muñoz SE, Lantieri MJ, Eynard AR, Navarro A. Artificial sweetener consumption and urinary tract tumors in Cordoba, Argentina. Prev Med. 2008 Jul;47(1):136-9.

Goyal SK, Samsher, Goyal RK. Stevia (Stevia rebaudiana) a bio-sweetener: a review. Int J Food Sci Nutr. 2010 Feb;61(1):1-10. 

Matsui M, Matsui K, Kawasaki Y, Oda Y, Noguchi T, Kitagawa Y, Sawada M, Hayashi M, Nohmi T, Yoshihira K, Ishidate M Jr, Sofuni T. Evaluation of the genotoxicity of stevioside and steviol using six in vitro and one in vivo mutagenicity assays. Mutagenesis. 1996 Nov;11(6):573-9.

Yang Q. Gain weight by „going diet?” Artificial sweeteners and the neurobiology of sugar cravings: Neuroscience 2010. Yale J Biol Med. 2010;83(2):101-108.

Porikos KP, Booth G, Van Itallie TB. Effect of covert nutritive dilution on the spontaneous food intake of obese individuals: a pilot study. Am J Clin Nutr. 1977 Oct;30(10):1638-44.

Mattes R. Effects of aspartame and sucrose on hunger and energy intake in humans. Physiol Behav. 1990 Jun;47(6):1037-44.

Yang Q. Gain weight by “going diet?” Artificial sweeteners and the neurobiology of sugar cravings: Neuroscience 2010. Yale J Biol Med. 2010;83(2):101–8.

notă

 Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Scopul acestui blog este să furnizeze informații utile de ordin general în legătură cu subiectul tratat. Esensis.ro nu își propune sub nicio formă să substituie sfatul medicului sau al altor profesioniști medicali, dat în funcție de afecțiunile de care suferă cititorul, de simptomele sau grijile sale. Dacă cititorul are nevoie de asistență medicală personală, legată de sănătate, de dietă, de exercițiile fizice sau de altă natură, el ar trebui să consulte un medic competent și/sau alți profesioniști medicali calificați. Autorul nu își asumă nicio responsabilitate pentru efectele negative pe care le poate resimți cititorul ca rezultat direct ori indirect al aplicării sugestiilor din acest site sau al aplicării programelor recomandate aici.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You may use these HTML tags and attributes:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>