care ceai este mai bun?
care ceai este mai bun?

care ceai este mai bun?

lectura de 1 minut

Ceaiul alb si ceaiul verde sunt mai putin procesate decat ceaiul negru, fiind de preferat. Ceaiul alb este preparat din frunzele tinere, fiind astfel din cauza perisorilor alb-argintii de pe mugurii imaturi. Ceaiul verde este preparat din frunze mai mature, insa toate cele mentionate provin din aceeasi planta, Camellia sinensis.

care dintre ele este mai sanatos?

Raspunsul pare sa depinda de adaosul de lamaie. Daca bei ceai fara lamaie, ceaiul verde este de preferat ceaiului alb, dar daca preferi sa adaugi lamaie, este mai bine sa iti prepari un ceai alb.

Ceaiul alb are o putere antioxidanta de 4.02 mmol/l Fe²+, insa daca adaugi lamaie ii cresti puterea antioxidanta de aproape (atentie!) patru ori, adica la 15.20 mmol/l Fe²+. insa ceaiul verde, cu o putere antioxidanta de 5.73 mmol/l Fe²+, daca i se adauga lamaie ii creste puterea antioxidanta doar la 6.39 mmol/l Fe²+.

Explicatia este urmatoarea: ceaiul alb contine mai multi fitonutrienti, dar acestia nu sunt eliberati decat pe un anumit nivel al pH-ului.

Din perspectiva potentialului de prevenire a cancerului, ambele ceaiuri protejeaza  in vitro impotriva deteriorarii ADN-ului din cauza PhIP – una din aminele heterociclice cele mai frecvente din carnea prajita, care au un efect extrem de puternic de tip estrogen, alimentând cresterea celulelor cancerului la sân aproape la fel de masiv ca estrogenul pur.

Ceaiul alb s-a dovedit insa mai eficient, blocand pana la suta la suta deterioararea ADN-ului, prin comparatie cu ceaiul verde, care nu a reusit sa blocheze decat in proportie de 50% (la aceeasi concentratie). Activitatea anti-mutagena a ceaiului alb prin comparatie cu cel verde a fost obtinuta dupa o fierbere de un minut. Pentru majoritatea ceaiurilor testate, fierberea prelungita dincolo de intervalul de un minut nu a generat efecte suplimentare.

In ceea ce priveste insa activitatea antioxidanta, cel mai bine este sa nu fierbi deloc ceaiul, dar despre asta in articolul urmator.


Referinte:

  • Milimoli pe litru (mmol / l) – Unele teste medicale arata rezultatele in milimoli pe litru (mmol / l). Un mol este o cantitate de substanta care contine un numar mare (6 urmat de 23 de zerouri) de molecule sau atomi. Un millimol este o mie de molec. Un litru masoara volumul fluidului.
Autor: Healthwise Staff. Medical Review: Anne C. Poinier, MD – Internal Medicine & Adam Husney, MD – Family Medicine & Martin J. Gabica, MD – Family Medicine & Thomas M. Bailey, MD, CCFP – Family Medicine

  • Ng TP, Feng L, Niti M, Kua EH, Yap KB. Tea consumption and cognitive impairment and decline in older Chinese adults. Am J Clin Nutr. 2008 Jul;88(1):224-31.
  • Santana-Rios G, Orner GA, Amantana A, Provost C, Wu SY, Dashwood RH. Potent antimutagenic activity of white tea in comparison with green tea in the Salmonella assay. Mutat Res. 2001 Aug 22;495(1-2):61-74.
  • Kumar M, Sharma VL, Sehgal A, Jain M. Protective effects of green and white tea against benzo(a)pyrene induced oxidative stress and DNA damage in murine model. Nutr Cancer. 2012;64(2):300-6. doi: 10.1080/01635581.2012.648300. Epub 2012 Jan 13.
  • Knekt P, Steineck G, Järvinen R, Hakulinen T, Aromaa A. Intake of fried meat and risk of cancer: a follow-up study in Finland. Int J Cancer. 1994 Dec 15;59(6):756-60.  
  • Holland RD, Gehring T, Taylor J, Lake BG, Gooderham NJ, Turesky RJ. Formation of a mutagenic heterocyclic aromatic amine from creatinine in urine of meat eaters and vegetarians. Chem Res Toxicol. 2005 Mar;18(3):579-90.  
  • Steck SE, Gaudet MM, Eng SM, Britton JA, Teitelbaum SL, Neugut AI, Santella RM, Gammon MD. Cooked meat and risk of breast cancer--lifetime versus recent dietary intake. Epidemiology. 2007 May;18(3):373-82. 
  • Rohrmann S, Lukas Jung SU, Linseisen J, Pfau W. Dietary intake of meat and meat-derived heterocyclic aromatic amines and their correlation with DNA adducts in female breast tissue. Mutagenesis. 2009 Mar;24(2):127-32. doi: 10.1093/mutage/gen058.  
  • DeBruin LS, Martos PA, Josephy PD. Detection of PhIP (2-amino-1-methyl-6-phenylimidazo[4,5-b]pyridine) in the milk of healthy women. Chem Res Toxicol. 2001 Nov;14(11):1523-8.   
  • Frandsen H. Biomonitoring of urinary metabolites of 2-amino-1-methyl-6-phenylimidazo[4,5-b]pyridine (PhIP) following human consumption of cooked chicken. Food Chem Toxicol. 2008 Sep;46(9):3200-5. doi: 10.1016/j.fct.2008.07.008.

Sursa: Nutritionfacts.org - Michael Greger M.D. FACLM, Founder


Articolul de mai sus este destinat exclusiv informarii dumneavoastra personale. Scopul acestui blog este sa furnizeze informatii utile de ordin general in legatura cu subiectul tratat. Esensis.ro nu iti propune sub nicio forma sa substituie sfatul medicului sau al altor profesionisti medicali, dat în functie de afectiunile de care sufera cititorul, de simptomele sau grijile sale. Daca cititorul are nevoie de asistenta medicala personala, legata de sanatate, de dieta, de exercitiile fizice sau de alta natura, el ar trebui sa consulte un medic competent si/sau alti profesionisti medicali calificati. Autorul nu îsi asuma nicio responsabilitate pentru efectele negative pe care le poate resimti cititorul ca rezultat direct ori indirect al aplicarii sugestiilor din acest site sau al aplicarii programelor recomandate aici.