prevenirea creșterii zahărului în sânge postprandial

La câteva ore după consumul unei mese nesănătoase, putem experimenta o creștere bruscă a inflamației. Aceasta afectează funcționarea arterelor, îngroșând sângele și declanșând un răspuns nervos de tipul „luptă sau fugi”. Din fericire, există alimente pe care le putem consuma la fiecare masă pentru a contracara această reacție. În acest articol ne propunem să aflăm care sunt alimentele care ne ajută la prevenirea creșterii zahărului din sânge postprandial (după masa de prânz).

lectură de 2 minute

Mesele bogate în alimente procesate, carne și produse lactate duc la creșteri exagerate ale zahărului și grăsimilor din sânge. Această creștere generează radicali liberi, iar stresul oxidativ declanșează o cascadă biochimică în întregul nostru sistem circulator. Efectul: deteriorarea proteinele din corp. Acest lucru provoacă inflamații, afectează funcționarea arterelor, îngroașă sângele și declanșează un răspuns nervos de tipul „luptă sau fugi”.

Toate acestea se întâmplă în doar una, două, trei sau patru ore după masă. Pe lângă toate acestea, un mic dejun precar poate dubla nivelul proteinelor C-reactive înainte de prânz. Ce putem face pentru prevenirea creșterii zahărului din sânge postprandial?

ne petrecem viața într-o stare de hrănire

De regulă, analizele măsoară nivelurile de zahăr și grăsimi din sânge recoltând sângele À jeun (în absența aportului caloric în ultimele opt ore, adică “pe nemâncate”).

Dar ceea ce se întâmplă după masă poate fi un indicator mai puternic al atacurilor de cord și accidentelor vasculare cerebrale. Ceea ce are sens, deoarece majoritatea dintre noi ne petrecem viața într-o stare de hrănire.

prevenirea creșterii zahărului din sânge postprandial: câteva strategii alimentare pentru a îmbunătății situația

Din fericire, îmbunătățirile în dietă exercită schimbări favorabile profunde și imediate. Ce fel de îmbunătățiri? Mai exact, o dietă bogată în alimente vegetale integrale antioxidante și antiinflamatorii.

Alimentele de origine vegetală minim procesate, bogate în fibre, cum ar fi legumele și fructele, cerealele integrale, leguminoasele și nucile vor diminua semnificativ creșterile postprandiale ale zahărului, grăsimilor și inflamației.

Dar dacă ați dori, totuși, să consumați pâine din făină albă la micul dejun? În mai puțin de o oră ați avea o creștere bruscă a nivelului de zahăr din sânge. Dar dacă ați adăuga unt de migdale pe ea? Adăugarea a aproximativ 40 de grame de migdale la aceeași cantitate de pâine albă atenuează semnificativ creșterea bruscă a nivelului de zahăr din sânge.

Dar oare ar ajuta orice aliment cu conținut scăzut de carbohidrați? Adică, de ce să adăugați unt de migdale când puteți face un sendviș cu salam? Ei bine, în primul rând, alimentele de origine vegetală au antioxidanții necesari pentru a elimina orice radicali liberi în exces. Astfel, nu numai că nucile atenuează creșterea bruscă a nivelului de zahăr din sânge, ci și daunele oxidative și creșterea bruscă a nivelului de insulină. Adăugarea nucilor la o masă stabilizează atât nivelurile de zahăr din sânge, cât și nivelurile de insulină.

mai puțin zahăr înseamnă mai puțină insulină?

Acum vă gândiți: „ei bine, mai puțin zahăr înseamnă mai puțină insulină”. Da, însă, din păcate nu se aplică în cazul alimentelor cu conținut scăzut de carbohidrați de origine animală.

Așadar, atunci când adăugați carne de pui la o garnitură de orez alb, veți avea o creștere mai mare a nivelului de insulină decât doar dacă ați consuma orezul alb în sine. Același lucru se întâmplă și când adăugați piept de pui la piure de cartofi – o creștere mai mare a nivelului de insulină datorată adăugării proteinelor de origine animală.

La fel se întâmplă și cu grăsimile de origine animală. Adăugând puțin unt sau brânză la o masă care conține paste din făină albă sau orez alb, obțineți o creștere dramatică a nivelului de insulină. În schimb, dacă adăugați o jumătate de avocado, în loc să se înrăutățească, răspunsul la insulină se îmbunătățește.

Un rezultat și mai bun obținem dacă înlocuim pâinea albă cu pâine din făină integrală. Similar, orezul alb cu orez brun (intregral) sau pastele din faină albă cu pastele din făină integrală.

prevenirea creșterii zahărului în sânge după mese bogate în alimente rafinate

Carbohidrații rafinații pot fi răi și ei contribuind singuri la creșterea zahărului în sânge. Printre aceștia se numără produsele de patiserie, simigerie și panificație din făină albă.

Într-un studiu, persoanele sănătoase care au consumat carbohidrați rafinați au înregistrat o creștere mai mică a nivelului zahărului din sânge dacă au băut ceai verde neîndulcit după masă.

Același efect l-a avut și ceaiul de scorțișoară, dar și ceaiul de ghimbir. Atenție, însă, la consumul de ceai verde deodată cu mesele pentru unele categorii de persoane. Mai multe despre asta puteți citi aici.

Articolul „Prevenirea creșterii zahărului în sânge postprandial” – a fost scris cu sprijinul NutritionFacts.Org

referințe

O’Keefe JH, Bell DS. Postprandial hyperglycemia/hyperlipidemia (postprandial dysmetabolism) is a cardiovascular risk factor. Am J Cardiol. 2007 Sep 1;100(5):899-904.

O’Keefe JH, Gheewala NM, O’Keefe JO. Dietary strategies for improving post-prandial glucose, lipids, inflammation, and cardiovascular health. J Am Coll Cardiol. 2008 Jan 22;51(3):249-55.

Burton-Freeman B, Linares A, Hyson D, Kappagoda T. Strawberry modulates LDL oxidation and postprandial lipemia in response to high-fat meal in overweight hyperlipidemic men and women. J Am Coll Nutr. 2010 Feb;29(1):46-54.

Jenkins DJ, Kendall CW, Josse AR, Salvatore S, Brighenti F, Augustin LS, Ellis PR, Vidgen E, Rao AV. Almonds decrease postprandial glycemia, insulinemia, and oxidative damage in healthy individuals. J Nutr. 2006 Dec;136(12):2987-92.

Cavalot F, Petrelli A, Traversa M, Bonomo K, Fiora E, Conti M, Anfossi G, Costa G, Trovati M. Postprandial blood glucose is a stronger predictor of cardiovascular events than fasting blood glucose in type 2 diabetes mellitus, particularly in women: lessons from the San Luigi Gonzaga Diabetes Study. J Clin Endocrinol Metab. 2006 Mar;91(3):813-9.

Bornet FR, Costagliola D, Rizkalla SW, Blayo A, Fontvieille AM, Haardt MJ, Letanoux M, Tchobroutsky G, Slama G. Insulinemic and glycemic indexes of six starch-rich foods taken alone and in a mixed meal by type 2 diabetics. Am J Clin Nutr. 1987 Mar;45(3):588-95.

Sun L, Ranawana DV, Leow MK, Henry CJ. Effect of chicken, fat and vegetable on glycaemia and insulinaemia to a white rice-based meal in healthy adults. Eur J Nutr. 2014 Dec;53(8):1719-26.

Collier GR, Greenberg GR, Wolever TM, Jenkins DJ. The acute effect of fat on insulin secretion. J Clin Endocrinol Metab. 1988 Feb;66(2):323-6.

Wien M, Haddad E, Oda K, Sabaté J. A randomized 3×3 crossover study to evaluate the effect of Hass avocado intake on post-ingestive satiety, glucose and insulin levels, and subsequent energy intake in overweight adults. Nutr J. 2013 Nov 27;12:155.

Hätönen KA, Virtamo J, Eriksson JG, Sinkko HK, Sundvall JE, Valsta LM. Protein and fat modify the glycaemic and insulinaemic responses to a mashed potato-based meal. Br J Nutr. 2011 Jul;106(2):248-53.

notă

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Scopul acestui blog este să furnizeze informații utile de ordin general în legătură cu subiectul tratat. Esensis.ro nu își propune sub nicio formă să substituie sfatul medicului sau al altor profesioniști medicali, dat în funcție de afecțiunile de care suferă cititorul, de simptomele sau grijile sale. Dacă cititorul are nevoie de asistență medicală personală, legată de sănătate, de dietă, de exercițiile fizice sau de altă natură, el ar trebui să consulte un medic competent și/sau alți profesioniști medicali calificați. Autorul nu își asumă nicio responsabilitate pentru efectele negative pe care le poate resimți cititorul ca rezultat direct ori indirect al aplicării sugestiilor din acest site sau al aplicării programelor recomandate aici