ce știm despre lapte? ceaiul cu lapte, studii de caz

lectură de 3 minute

Ce știm despre lapte? Adăugarea laptelui de origine animală în ceai poate bloca efectele sale benefice, explicând, de ce băutorii de ceai verde par mai bine protejați decât consumatorii de ceai negru (care adaugă lapte).

Endoteliul nostru, captușeala interioară a vaselor de sânge controlează funcția fiecarei artere din corpul nostru. Aceasta pare să joace un rol critic într-o varietate de afecțiuni umane. Acestea includ: boala vasculară periferică, accident vascular cerebral, boli cardiace, diabet, insuficiență renală, cancer și cheaguri de sânge.

Din păcate, celulele endoteliale trăiesc aproximativ 30 de ani, iar înlocuitorii lor nu par să funcționeze la fel de bine. Așa că bărbații și femeile care se apropie de vârstele de 40 și 50 de ani prezintă o scădere progresivă a funcției endoteliale.

vârsta de 60 de ani și factorii de risc

La vârsta de 50 sau 60 de ani, nu mai putem să acceptăm factorul de risc pe care am putut să-l toleram ca adolescenți, datorită acestui declin progresiv al funcției endoteliale. Dar asta am crezut până acum.

Exista date în creștere pentru a sugera că vârsta nu este un factor de risc imuabil. Într-un studiu al populației chineze, de exemplu, nu s-a văzut declinul progresiv. Chinezii mai în vârstă, în jur de 60 de ani, aveau funcția arterială a tinerilor de 20 de ani. Aceste date sugerează că disfuncția endotelială progresivă nu este o consecința inevitabilă a îmbătrânirii. Ar putea, însă, fi legată de expunerea prelungită la factorii de mediu mai răspândiți în țările occidentale decât China.

ce ar putea fi?

Ei bine, dietele tradiționale chineze includ ceaiul verde, pentru care s-a demonstrat ca are un efect benefic asupra funcției endoteliale în decurs de 30 de minute de la consum și durează aproximativ două ore. Nu era despre cofeină, care singură nu are efect. Se crede ca sunt nutrienții chimici flavonoizi din frunzele de ceai Camellia sinensis.

Ceaiul negru pare să funționeze la fel de bine ca și ceaiul verde, dar atunci de ce este asociat ceaiul verde cu riscuri mai mici de boli ale inimii, pe când ceaiul negru nu? Ba chiar, în două studii britanice consumul de ceai negru a fost asociat cu un risc crescut de boală coronariană. Poate pentru că britanicii își beau ceaiul cu lapte de origine animală, în timp ce ceaiul verde este de obicei băut fără. Dacă ar exista o țară în care se bea ceai negru, dar fără lapte? Ei bine, aceasta există și se numește Olanda. În aceste studii, ceaiul negru a fost asociat cu aceeași scădere a riscului ca și studiile privind ceaiul verde. Deci, se poate ca totuși laptele de origine animală să fie vinovatul?

ce știm despre lapte? nu putem să știm, până nu testăm.

Cercetatorii au descoperit că adăugarea de lapte de origine animală la ceaiul negru împiedică complet activitatea biologică a ceaiului în ceea ce privește îmbunătățirea funcției endoteliale. Deci, ce știm despre lapte? Se pare că oxidul este de fapt cazeina, proteina din lapte. Deși (atenție!) recent s-a constatat că până și proteinele din laptele de soia au acelasi efect, de blocare a nutrientilor din ceai (însă studiul pe soia a fost făcut în vitro, într-un vas Petri, nu foarte concludent).

Societatea Europeană de Cardiologie a emis un comunicat de presă cu privire la studiul care arată că efectul protector al ceaiului a fost complet eliminat prin adăugarea de lapte de origine animală și a sugerat consumatorilor că ar trebui să ia în considerare renunțarea la acest aliment, laptele animal.

băutorii de lapte nu au fost încântați

Băutorii de lapte nu au fost încantați. Așa că au transmis un comunicat care spune: „atâta timp cât rezultatele raportate nu sunt confirmate într-un număr echitabil de oameni care își beau ceaiul în afara laboratorului, vom continua să adăugam lapte în ceaiul nostru”.

Cercetatorii au răspuns, spunând că studiul lor nu a fost suficient de mare. Au avut 16 persoane, iar rezultatele au fost foarte semnificative. La cele 16 persoane, adăugarea de lapte de origine animală în ceai nu numai că a redus, dar a anulat complet efectele antioxidante ale ceaiului.

Iar rațiunea de a bea ceai într-un laborator era pentru că făceau un experiment. Unde ar fi trebuit să ducă echipamentul de laborator? La Starbucks?

ce au afirmat băutorii de ceai cu lapte din rândul medicilor?

În calitate de medici băutori de ceai cu lapte animal, aceștia au afirmat: “așa cum nu am prescrie un medicament nou pentru pacienți, dacă acesta ar fi testat doar într-un mic studiu, abstinența la lapte nu ar trebui să fie recomandată consumatorilor de ceai”.

Ciudat, nu? Aparent, medicii prescriu medicamente fără dovezi copleșitoare, mai ales că medicamentele pot avea efecte severe adverse. Dar care este dezavantajul unei mici abstinențe la laptele animal?

ce știm despre lapte și hormonii sexuali steroizi 

Rolul acestui aliment în mortalitatea prematură poate fi considerat confirmat. Toate alimentele de origine animală conțin hormoni sexuali steroizi cum ar fi estrogenul, dar vacile de lapte “îmbunătățite” genetic sunt mulse în timpul gestației, când hormonii lor reproducători au un nivel destul de ridicat.

Acești hormoni care se regăsesc în mod natural în laptele de vacă organic ar putea juca un anumit rol în diferitele asocieri descoperite între lapte și alte produse lactate pe de o parte. Dar și anumite afecțiuni legate de hormoni, inclusiv acneea, potențialul reproducător masculin diminuat și pubertatea prematură.

Conținutul hormonal al laptelui ar putea explica de ce incidența nașterilor de gemeni este de cinci ori mai mare în randul femeilor care beau lapte animal. În ceea ce privește cancerul, cel mai mare motiv de îngrijorare rămân hormonii de creștere.

mama natură

„Mama Natură” a conceput laptele de vacă pentru ca vițeii să poată crește în greutate cu câteva zeci de kilograme în doar câteva luni. În consecință, o expunere de-o viață la acești factori de creștere din lapte ar putea explica asocierile descoperite între consumul de diferite produse lactate și cancerul.

Primele motive de ingrijorare legate de lapte și de produsele lactate au apărut în urma colectarii de date de la populație. Acestea ar fi creșterea de 25 de ori a incidenței cancerului la prostată în Japonia dupa cel de-al Doilea Război Mondial.

O meta-analiza realizată in 2015 a relevat că, consumul unor cantităîi mari de produse lactate – lapte, lapte degresat și brânzeturi – amplifică riscul total de cancer la prostată.

dar nu previne laptele osteoporoza?

Probabil că vă întrebați însă ce s-ar întampla cu oasele voastre dacă nu ai mai bea lapte. Așadar, ce știm despre lapte? Nu previne laptele osteoporoza? Cercetările au arătat că acest “beneficiu” atât de popularizat nu reprezintă decât un alt truc nesusținut de realitate al campaniilor de marketing.

Un set recent de studii care a urmarit peste o sută de mii de persoane timp de două decenii a sugerat chiar că laptele ar putea crește incidența fracturilor osoase (inclusiv sold). Pe lângă un număr semnificativ mai mare de fracturi de oase și sold, cercetătorii au descoperit o incidență mai mare a mortalității premature. Dar și incidența bolii cardiovasculare și a cancerului, asociată cu fiecare pahar suplimentar de lapte animal băut de femei. Bărbații mari consumatori de lapte au avut și ei o incidență superioară a mortalității, dar nu și a fracturilor.

teoria galactozei

În asamblu, studiul a aratat o incidență superioară a mortalității (atât la bărbați cât și la femei) și a fracturilor (numai la femei), direct proporțională cu cantitatea de lapte băută. În privința altor produse (cum ar fi iaurtul, sana, laptele bătut, chefirul) el a revelat însa un trend inversat.Acest fapt pare să confirme teoria galactozei, căci bacteriile din aceste alimente fermentate neutralizează o bună parte din lactoză. Și aici încheiem articolul nostru „Ce știm despre lapte?”

laptele vegetal

În toate rețetele noastre, cum ar fi ciocolată caldă cu lapte sau matcha latte ori masala chai cu lapte, noi folosim lapte vegetal de ovăz preparat după rețeta proprie pe care o puteți accesa aici.

referințe

articol scris cu prijinul NutritionFacts.Org

P Rajendran, T Rengarajan, J Thangavel, Y Nishigaki, D Sakthisekaran, G Sethi, I Nishigaki. The vascular endothelium and human diseases. Int J Biol Sci. 2013 Nov 9;9(10):1057-69.

K S Woo, J A McCrohon, P Chook, M R Adams, J T Robinson, R J McCredie, C W Lam, J Z Feng, D S Celermajer. Chinese adults are less susceptible than whites to age-related endothelial dysfunction. J Am Coll Cardiol. 1997 Jul;30(1):113-8.

E von Elm, G Antes. Tea without milk: lifestyle advice based on a small lab study. Eur Heart J. 2007 Jun;28(11):1398; author reply 1398-9.

N Alexopoulos, C Vlachopoulos, K Aznaouridis, K Baou, C Vasiliadou, P Pietri, P Xaplanteris, E Stefanadi, C Stefanadis. The acute effect of green tea consumption on endothelial function in healthy individuals. Eur J Cardiovasc Prev Rehabil. 2008 Jun;15(3):300-5.

S Antpolis. Milk eliminates cardiovascular health benefits of tea.

N Jochmann, M Lorenz, A von Krosigk, P Martus, V Böhm, G Baumann, K Stangl, V Stangl. The efficacy of black tea in ameliorating endothelial function is equivalent to that of green tea. Br J Nutr. 2008 Apr;99(4):863-8.

alte referințe

Z M Wang, B Zhou, Y S Wang, Q Y Gong, Q M Wang, J J Yan, W Gao, L S Wang. Black and green tea consumption and the risk of coronary artery disease: a meta-analysis. Am J Clin Nutr. 2011 Mar;93(3):506-15.

S Egert, J Tereszczuk, S Wein, M J Müller, J Frank, G Rimbach, S Wolffram. Simultaneous ingestion of dietary proteins reduces the bioavailability of galloylated catechins from green tea in humans. Eur J Nutr. 2013 Feb;52(1):281-8.

M Lorenz, N Jochmann, A von Krosigk, P Martus, G Baumann, K Stangl, V Stangl. Addition of milk prevents vascular protective effects of tea. Eur Heart J. 2007 Jan;28(2):219-23.

R A Vogel. Brachial artery ultrasound: a noninvasive tool in the assessment of triglyceride-rich lipoproteins. Clin Cardiol. 1999 Jun;22(6 Suppl):II34-9.

V R Prabhakar, N Venkatesan. Milk casein and its benefits on cardiovascular risk. Eur Heart J. 2007 Jun;28(11):1397; author reply 1397-8.

V Matkovic, P K Goel, N E Badenshop-Stevens, J D Landoll, B Li, J Z Ilich, M Skugor, L A Nagode, S L Mobley, E J Ha, T N Hangartner, A Clairmont. Calcium supplementation and bone mineral density in females from childhood to young adulthood: a randomized controlled trial. Am J Clin Nutr. 2005 Jan;81(1):175-88.

alte referințe

H A Bischoff-Ferrari, B Dawson-Hughes, J A Baron, J A Kanis, E J Orav, H B Staehelin, D P Kiel, P Burckhardt, J Henschkowski, D Spiegleman, R Li, J B Wong, D Feskanich, W C Willett. Milk intake and risk of hip fracture in men and women: a meta-analysis of prospective cohort studies.

D Feskanich, H A Bischoff-Ferrari, A L Frazier, W C Willet. Milk consumption during teenage years and risk of hip fractures in older adults. JAMA Pediatr. 2014 Jan;168(1):54-60.

D Feskanich, W C Willett. Early-Life Milk and Late-Life Fracture Reply. JAMA Pediatr. 2014;168(7):683-684.

K Michaelsson, A Wolk, S Langenskiold, S Basu, Warensjo Lemming, H Melhus, L Byberg. Milk intake and risk of mortality and fractures in women and men: cohort studies. BMJ. 2014 Oct 28;349:g6015.

L A Batey, C K Welt, F Rohr, A Wessel, V Anastasoaie, H A Feldman, C Y Guo, E Rubio-Gozalbo, G Berry, C M Gordon. Skeletal health in adult patients with classic galactosemia. Osteoporos Int. 2013 Feb;24(2):501-9.

CM Schooling. Milk and mortality. BMJ 2014; 349.

Phillip A. Study: Milk may not be very good for bones or the body. The Washington Post. October 31, 2014.

notă

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Scopul acestui blog este să furnizeze informații utile de ordin general în legătură cu subiectul tratat. Esensis.ro nu își propune sub nicio formă să substituie sfatul medicului sau al altor profesioniști medicali, dat în funcție de afecțiunile de care suferă cititorul, de simptomele sau grijile sale. Dacă cititorul are nevoie de asistență medicală personală, legată de sănătate, de dietă, de exercițiile fizice sau de altă natură, el ar trebui să consulte un medic competent și/sau alți profesioniști medicali calificați. Autorul nu își asumă nicio responsabilitate pentru efectele negative pe care le poate resimți cititorul ca rezultat direct ori indirect al aplicării sugestiilor din acest site sau al aplicării programelor recomandate aici.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>